Poze păstură

     
Pin It


păstură

Pret: 60 RON

Stoc limitat

pretul nu include cheltuielile de livrare.

Păstura este poate cel mai valoros produs al stupului, dar şi cel mai puţin cunoscut. Puţini ştiu ce este păstura şi cu mult mai puţini se încumetă să treacă la recoltarea ei. În esenţă, păstura este un polen modificat, hrana harnicelor albine. Păstura este polen transformat prin fermentare de către albine cu ajutorul unor bacterii specifice;fermentarea permite spargerea exinei şi eliberarea substanţelor nutritive din interior.

Atenţie! Păstura trebuie să aibă o consistenţă moale, uşor de mestecat. Nu trebuie să fie uscată, uscarea ducând la afectarea majoră a proprietăţilor sale.


Sub influenţa substanţelor adăugate de albine, a microorganismelor, a temperaturii şi umidităţii ridicate din cuib (stup), precum şi datorită modului de conservare, polenul suferă o serie de transformări biochimice şi modificări structurale, transformându-se în păstură. Datorită faptului că transformările suferite de polen sunt biochimice, produsul rezultat este diferit de polenul iniţial. Transformarea polenului în păstură comportă mai multe etape:
- prima etapă constă în dezvoltarea bacteriei pseudomonas, aerobă, care va consuma întreaga cantitate de oxigen, ceea ce conduce în final la moartea acestor bacterii, prin autoasfixiere.

-a doua etapă se produce prin dezvoltarea unei bacteriei anaerobe, lactobacillus, care foloseşte glucidele ca sursă de oxigen, producâd în schimb acid lactic, concentraţia acestuia ajungând la 3,2%; de asemenea creşte concentraţia de vitamine din grupa B. Păstura este un produs natural, cu însuşiri mai valoroase decât ale polenului datorită conţinutului mai mare în zaharuri simple, vitamina K, enzime şi aminoacizi, precum şi a acidităţii sporite ce o face usor asimilabilă. Faţă de polen valoarea nutritivă şi antibiotică este de 3 ori mai mare . De asemenea, învelişul extern al polenului, exina, este distrus, determinând asimilarea mai uşoară de către organism. Datorită cantităţii mari de acid lactic şi proprietăţilor antibiotice, păstura poate fi păstrată timp îndelungat, fără a se observa modificari majore, cantitative sau calitative. Păstrată la loc uscat şi răcoros, poate rezista pâna la 17 ani. Compoziţia chimică a păsturii este următoarea:

-carbohidraţi (glucide)- 35%;

-lipide -1-6%;

-caretonoizi( provitamina A)-200-875 mg/kg;

-vitamina E-1,7 g /kg;

-vitamina C- 6-200 mg /100g produs.

Colectarea păsturei din fagure este migăloasă şi mai ales are un randament foarte scăzut, cantităţile ce se pot extrage , fără a afectata alimentaţia albinelor , fiind reduse. La cumpărarea acestui produs se va urmări ca transformarea polenului în păstură să fie deplină, lucru probat de forma de hexagon a bucaţelelor de păstură ( împrumutată de la celulele din fagure). Se admite un procent de sfărămituri de 20-25% din total cantitate. De asemenea, în majoritatea cazurilor, privind în secţiune transversală, vom observa culori diferite, alternative, date de polenul recoltat din mai multe flori.Păstura acoperă toată gama de recomandări ale polenului: afecţiuni hepatice, anemii, stres, reumatism, reglarea tranzitului intestinal, afecţiunile de colon, mai ales cele însoţite de constipaţii (enterocolite, colite de fermentaţie sau putrefacţie, constipaţii cronice de diverse etiologii), însă acţiunea ei este mult mai rapidă şi mai puternică.Pentru cele mai multe dintre afecţiunile amintite diferenţa dintre cele doua poate fi oarecum estompată prin creşterea dozei zilnice de polen şi prelungirea perioadei de administrare. Excepţie fac afecţiunile hepatice, unde acţiunea păsturii este cu adevărat remarcabilă, înregistrându-se rezultate de excepţie în hepatite acute şi cronice, în ciroze uscate sau umede. Doza uzuală recomandată este de 10-20 g/zi, în doză unică sau în două prize, administrată la 30-45 minute după masă, pentru a nu produce disconfort gastric .În cazul afecţiunilor hepatice severe (hepatite de tip: A, B, C, ciroze), doza va creşte la 30 g/zi, administrarea se va face în trei prize (circa 10 g/administrare) şi pe cât posibil între mese, adică la o oră şi jumătate sau două după masă. În acest ultim caz tratamentul poate fi completat cu doze mici zilnice de ceai de armurariu (două jumătăţi de cană pe zi) sau comprimate de silimarină (principiul activ al fructelor de armurariu) şi bineînţeles cu propolis (0,5-1g/zi).

DIABET. Ca şi în cazul polenului şi al mierii, păstura nu poate fi folosită de către diabetici. Dacă totuşi acestea se află într-una din situaţiile mai severe descrise, în care alternativele de tratament nu sunt prea variate, administrarea acesteia se va face după informarea medicului şi mai ales cu controlul permanent al glicemiei.

 

Tag-uri:



Detalii produs


Categorie: categoria 2

Greutate produs: 0.10 kg.


  
  
  

Categorii produse

  



  

Newsletter

 
Vrei sa fii informat prin email despre reduceri, promotii si noutati?